Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va acționa în instanță Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza opoziției acesteia față de aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Austria este ”recidivistă” la Curtea de Justiție, fiind găsită vinovată și într-un al proces, iar Gândul prezintă informații detaliate despre acest proces în care au fost implicate și alte state europene.
Marcel Ciolacu a afirmat că prejudiciul adus României ”se ridică la cel puțin două procente din PIB”. El a precizat că acțiunea împotriva Austriei va fi inițiată dacă aceasta se va opune din nou integrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
”Veto-ul exprimat de Austria nu ține de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spațiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru.
Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiției. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu. (toate detaliile AICI)
De altfel, Austria se dovedește a fi o prezență constantă în fața Curții de Justiție a UA, existând mai multe cauze care o vizează în mod direct.
Gândul prezintă precedentul care transformă Austria într-o țară ”recidivistă” în relația cu Curtea de Justiție a UE. În anul 2020, Comisia Europeană a trimis Austria în fața Curții de Justiție pentru o ”politică discriminatorie” care ”contravine regulilor Uniunii Europene”.
La momentul respectiv, Austria a impus reguli de ajustare a alocaţiei pentru copiii lucrătorilor străini în funcţie de nivelul de trai din ţara unde trăieşte copilul.
Analizând aceste reguli, reprezentanții Comisiei Europene au concluzionat că o astfel de politică este ”discriminatorie”, iar aplicarea lor ar duce la încălcarea regulilor Uniunii Europene.
”Această politică este discriminatorie căci înseamnă că unii lucrători mobili ai UE din Austria care contribuie pe deplin la economia austriacă, ca mână de lucru şi sistem de securitate socială primesc beneficii mai mici”, a transmis Comisia Europeană.
”Potrivit acestor reguli, beneficiile pentru familii sunt calculate conform unui indice al nivelurilor naţionale de putere de cumpărare, ceea ce înseamnă că lucrătorii ale căror familii trăiesc în ţări vecine din UE, precum Ungaria şi Slovacia, primesc mai puţini bani decât omologii lor din Austria. Această politică contravine regulilor UE în materie de coordonare a securităţii sociale şi de liberă circulaţie”, au mai transmis reprezentanții Comisiei Europene prin intermediul unu comunicat de presă.
”Începând cu data de 1 ianuarie 2019, Austria a decis ca prestațiile familiale și reducerile fiscale familiale plătite pentru copiii care își au reședința într-un alt stat membru să fie dependente de costul vieții din respectivul stat membru, iar Comisia Europeană a transmis Austriei, înainte de a o deferi Curții de Justiție a UE, un aviz motivat, tocmai din cauza incompatibilității legislației sale privind indexarea prestațiilor familiale și a creditelor fiscale acordate familiilor cu normele UE”
În data de 20 ianuarie 2022, avocatul general Jean Richard de la Tour a prezentat concluziile acestei anchete care a vizat ”Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Coordonarea sistemelor de securitate socială – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Articolele 4, 7 și 67 – Libera circulație a lucrătorilor – Regulamentul (UE) nr. 492/2011 – Articolul 7 – Egalitate de tratament – Prestații familiale – Avantaje sociale și fiscale – Ajustarea cuantumului prestațiilor și al avantajelor în funcție de nivelul prețurilor din statul de reședință al copiilor”.
Comisia Europeană a solicitat Curții de Justiție a UE – Cauza C‑328/20 – să constate că Austria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin ca stat membru UE, pentru că a instituit un ”mecanism de ajustare referitor la alocația familială și la creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere pentru lucrătorii ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru”.
Comisia Europeană a considerat, în esență, că – în stadiul actual al dreptului Uniunii – acesta nu recunoaște statelor membre o marjă de apreciere pentru ajustarea cuantumului prestațiilor familiale plătite de acestea în funcție de nivelul prețurilor din statul de reședință al copilului în cauză și că această ajustare, precum și cea a anumitor avantaje fiscale acordate familiilor sunt discriminatorii și nu pot fi considerate o măsură necesară și proporțională.
Pe lângă România, părți în acest proces de la Curtea de Justiție a UE au mai fost Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Croația, Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Slovacă.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi, 16 iunie 2022, hotărârea sa în cauza C-328/20, Comisia Europeană (Comisia) împotriva Austriei, acțiune în constatarea neîndeplinirii de către statul membru menționat a unor obligații prevăzute de Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și de Regulamentul nr. 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a constatat, în esență, că prin instituirea unui mecanism de ajustare a alocațiilor familiale și a creditului fiscal pentru copilul aflat în întreținere, aplicabil în cazul lucrătorilor ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru UE, Austria a încălcat obligații care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 883/2004 și al Regulamentului nr. 492/2011.
De asemenea, CJUE a constatat că, prin instituirea, pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru UE decât Austria, a mecanismului de ajustare a bonusului familial „plus”, a creditului fiscal pentru persoanele care asigură singure veniturile unui cuplu, a creditului fiscal pentru persoanele care asigură singure educația unui copil și a creditului fiscal pentru întreținere, Austria a încălcat obligații care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 492/2011.
”Hotărârea CJUE este în concordanță cu poziția constant exprimată de România pe tema indexării alocațiilor copiilor nerezidenți. De altfel, România, prin Ministerul Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru CJUE, a intervenit în cauza C-328/20, în susținerea Comisiei Europene”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor din România, a solicitat o analiză a costurilor suplimentare pentru țară ca urmare a respingerii intrării în spațiul Schengen din partea Austriei, care a utilizat dreptul de veto.
Potrivit declarațiilor ministrului, prejudiciul total ar putea atinge aproximativ 2% din PIB, adică aproximativ 6 miliarde de euro.
”În decembrie, când s-a luat această decizie (de către Austria – n. red.) de a respinge aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen, s-a luat o decizie pentru țări care așteptaseră ani de zile pentru un răspuns negativ. Cum putem justifica un astfel de mesaj, noi, ca europeni?”, a adăugat Metsola în deschiderea sesiunii parlamentare europene de la Strasbourg.
Citește și: